Doctoratul: O cariera atractiva in cercetare

  • Măreşte caracterele
  • Dimensiune normală caractere
  • Micşorează caracterele
biletul zilei

Antal Adriana

Date identificare
Antal Adriana
UBB
Studii
 
Perioada: 2004 - 2008
Institutia de invatamant: Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj – Napoca
Specializarea: Istorie - Arheologie
Titlul obtinut la absolvire: Licenta in istorie
Perioada: 2008 - 2010
Institutia de invatamant: Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj – Napoca
Specializarea: Arheologie clasica
Titlul obtinut la absolvire: Masterat in arheologie
Istorie
Cultul Venerei in provincia Dacia

 

Barbulescu Mihai
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Articole prezentate
Perioada desfasurarii: 2012
Denumire conferinta: Sesiunea de comunicări ştiinţifice a doctoranzilor în istorie, ediţia aVII-a
Institutia organizatoare: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Istorie şi Filosofie
Titlu articol prezentat: Cultul Venerei între public şi privat
Coautor(i):
Cuvinte cheie: Venus, statuete, cult, Dacia, inscripţii
Abstract: În funcţie de contextele arheologice identificate şi de caracteristicile materialelor specifice, cultul zeiţei Venus poate fi împărţit în public şi privat. Descoperite în castre, locuinţe, spaţii sacre sau funerare, statuetele din teracotă şi majoritatea celor din bronz aparţin mai degrabă laturii private a cultului. Inscripţiile şi statuile din piatră sunt mai degrabă legate de cultul public pentru Venus. În comparaţie cu alte divinităţi din panteonul roman, materialul figurat al cultului Venerei este de departe cel mai frecvent în descoperirile din Dacia. Această statistică generală este valabilă şi în cazul particular al castrelor. Materialul figurat a fost descoperit disparat, în diverse locaţii din castre, dar predomină statuetele găsite în barăci, spaţiu predilect al cultului privat. Pentru propriul beneficiu, în spaţiul privat, militarii o adorau pe Venus pentru atributele ei primare: zeiţă a dragostei şi a căsătoriei, protectoare a vieţii contra morţii. Chiar dacă n-au fost găsite în perimetrul castrelor, unele inscripţii în care apare Venus au ca dedicanţi militari. Aceste inscripţii ţin mai degrabă de cultul public. În cultul oficial, public, Venus a fost adorată ca strămoş al familiei imperiale şi mamă a tuturor romanilor. Dedicaţiile pentru cultul oficial sunt făcute în spaţii publice, ca rezultat al unui act de loialitate politică şi nu al unuia de pietate. Cuplul divin Mars – Venus a fost imitat în iconografie de cuplurile imperiale, Venus fiind văzută astfel şi ca divinitate care aduce victoria sau bunăstarea armatei.
Format electronic: Format electronic
Dovezi privind participarea: Program+conferinta+18-19+mai+2012
Perioada desfasurarii: 2013
Denumire conferinta: The 13th International Colloquium on Roman Provincial Art
Institutia organizatoare: Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti
Titlu articol prezentat: Consecratio in formam Veneris in Roman Dacia
Coautor(i):
Cuvinte cheie: Consecratio, Venus, grave, afterlife, castitas
Abstract: La plupart des cultes religieux de l'Empire romain promis âme survie après la mort de leurs fidèles. Une manière d'atteindre cette immortalité était par consecratio in formam deorum, le rendu iconographique d'une personne décédée comme une divinité. Consecratio in formam Veneris représenter le cas particulier de rendre défunt avec les attributs iconographiques de la déesse Vénus. C'est un phénomène qui progresse en même temps que l'adoption de l'image du couple divin Mars et Vénus par les couples impériaux. A partir de ce moment, la majorité des femmes de la famille impériale sont associés avec Vénus. Les impératrices ont ensuite imités par les femmes des aristocrates et ordinaire familles, et moins de 130 cas de consecratio in formam Veneris ont été identifiés dans l'Empire. La plupart de ces représentations ont un caractère funéraire. Les statues de matrones rendues posthume in formam Veneris comporte l’idée de la beauté, de la vertu et de modestie et l'espoir que, grâce à leur mode de réalisation, ils peuvent sauver leur âme après la mort.
Le phénomène a été identifié aussi en Dacie. Une statue d’Ulpia imite le type Vénus Genetrix et est la seule représentation de taille naturelle de la déesse de Dacia. La simplification de la composition, la disparition du ruban à partir des hanches, ou l'autel sur lequel repose Vénus ne sont que quelques-uns des arguments qui pourraient penser qu'il s'agit d'un cas de consecratio in formam Veneris. Sur une paroi d’un sarcophage de Băile Herculane, perdu aujourd'hui, le défunt est représenté dans le centre, couché sur la kline. Le type utilisé dans le rendu de la défunte est celle de Vénus Capua, dans une variante demie nue adaptée et simplifiée pour l'environnement funéraire. Dans les représentations de consecratio in formam deorum, comme celle-ci, apparaissent des particularités, comme le bracelet de poignet, des exceptions ou des déviations du type imité du défunt.
Format electronic: Format electronic
Dovezi privind participarea: PRELIMINARY PROGRAM APRIL 2013
Perioada desfasurarii: 2012
Denumire conferinta: Sesiunea anuală de comunicări științifice
Institutia organizatoare: Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Consiliul Județean Hunedoara
Titlu articol prezentat: Cultul Venerei în castrele din Dacia
Coautor(i):
Cuvinte cheie: Venus, inscripții, castre, cult, Dacia
Abstract: În funcţie de contextele arheologice identificate şi de caracteristicile materialelor specifice, cultul zeiţei Venus poate fi împărţit în public şi privat. Descoperite în castre, locuinţe, spaţii sacre sau funerare, statuetele din teracotă şi majoritatea celor din bronz aparţin mai degrabă laturii private a cultului. Inscripţiile şi statuile din piatră sunt mai degrabă legate de cultul public pentru Venus. În comparaţie cu alte divinităţi din panteonul roman, materialul figurat al cultului Venerei este de departe cel mai frecvent în descoperirile din Dacia. Această statistică generală este valabilă şi în cazul particular al castrelor. Materialul figurat a fost descoperit disparat, în diverse locaţii din castre, dar predomină statuetele găsite în barăci, spaţiu predilect al cultului privat. Pentru propriul beneficiu, în spaţiul privat, militarii o adorau pe Venus pentru atributele ei primare: zeiţă a dragostei şi a căsătoriei, protectoare a vieţii contra morţii. Chiar dacă n-au fost găsite în perimetrul castrelor, unele inscripţii în care apare Venus au ca dedicanţi militari. Aceste inscripţii ţin mai degrabă de cultul public. În cultul oficial, public, Venus a fost adorată ca strămoş al familiei imperiale şi mamă a tuturor romanilor. Dedicaţiile pentru cultul oficial sunt făcute în spaţii publice, ca rezultat al unui act de loialitate politică şi nu al unuia de pietate. Cuplul divin Mars – Venus a fost imitat în iconografie de cuplurile imperiale, Venus fiind văzută astfel şi ca divinitate care aduce victoria sau bunăstarea armatei.
Format electronic: Format electronic
Dovezi privind participarea: Program-Sesiunea anuală de comunicări științifice
Perioada desfasurarii: 2013
Denumire conferinta: Sesiunea anuală de comunicări științifice
Institutia organizatoare: Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Consiliul Județean Hunedoara
Titlu articol prezentat: Cultul Venerei în inscripţiile din Dacia
Coautor(i):
Cuvinte cheie: Inscripţii, Venus, cult, public, Dacia
Abstract: In Dacia nine inscriptions with goddess Venus were found. The bronze, terracotta or stone statues of Venus are more numerous in Dacia. The difference lies in the particular ways of expression in public and private cult. The inscriptions reveal especially the public side of the cult, the official side. The inscriptions are most probably a result of a work obligation. Monuments with inscriptions are made for the public benefit, for the entire community and the entire Roman people’s benefit. But, a clear distinction between the public and private cannot be made, because the both sides often overlap and complement each other.
Format electronic: Format electronic
Dovezi privind participarea: SESIUNEA ANUALA Deva program 2013
Perioada desfasurarii: 2012
Denumire conferinta: Conferința națională a studenților și doctoranzilor - Istorie, Arheologie, Muzeologie, Ediția XX
Institutia organizatoare: Facultatea de Istorie și Filologie. Departamentul de Istorie, Arheologie și Muzeologie, Alba-Iulia
Titlu articol prezentat: Iconografia zeiței Venus în provincia Dacia
Coautor(i):
Cuvinte cheie: Venus, statuete, tipologii, funționalitate, ex-voto
Abstract: Zeiţa Venus este cea mai bine reprezentată divinitate romană în statuaria minoră din provincia Dacia. Cea mai mare parte dintre statuetele zeiţei sunt realizate din teracotă, peste 250, urmate de cele din bronz, 50, şi de cele din piatră, doar 20. Tipurile iconografice pe care aceste statuete le imită sunt cele din statuaria majoră. Cele mai frecvente reprezentări aparţin tipurilor Venus Cnidos (nudă, seminudă), Venus Genetrix, Venus Capitolina (nudă, seminudă) sau Venus Anadyomene (nudă, seminudă). Diferenţele dintre statuaria minoră şi modelele din statuaria majoră sunt uneori atât de mari încât aceste modele originare sunt greu de identificat. Nu se mai pune accent pe realizarea artistică, piesa având propriul ei rol, mai degrabă un caracter utilitar decât unul estetic. În general, diferenţele constau într-o simplificare a reprezentărilor: nu se mai pune accent pe detaliile faciale, nu se ţine cont de proporţiile anatomice, apar schimbări (poziţia mâinilor în majoritatea cazurilor este inversată pentru ca dreapta să alunece pe lângă corp şi să aibă palma întoarsă spre privitor), se scot unele elemente (hydria) iar altele se introduc (coroana plasată de obicei în mâna stângă).
Format electronic: Format electronic
Dovezi privind participarea: Program conferinta
Articole publicate
Revista/Volum: Sargetia
Anul publicarii: 2010
Indexare BDI: Categorie C
Titlu articol: O noua statueta de teracota de tipul Venerei Capitolina descoperita la Napoca
Coautori:
Cuvinte cheie: Venus, Cluj-Napoca, ex-voto, terra cotta, religie
Abstract: In the archaeological excavations from 1994 in Museum Square Cluj-Napoca were found interesting artifacts of the Roman period, among which was a terracotta statue of the goddess Venus. According to the cultural layer where it was found, the statue can be dated from the beginning of the 3rd century AD until the middle of the 3rd century AD. The goddess is depicted seminude, having the inferior part of her body draped; with the right hand is making the libation gesture and with the left hand is
masking her breasts. Due the poses and gestures, the statue copies the Venus Capitolina
type, namely a variant of the late 2nd century AD statue called Venus of Siracusa. As functionality, the statue belongs to the private area of the cult; probably it was used as an ex-voto for love affairs, a good example that the unofficial part of the cult was more developed than the official one, Venus being closer to the believers in that way.
Format electronic: SargetiaNS, I, 2010 - extras
Dovezi privind publicarea: Dovezi privind publicarea
Revista/Volum: Studia Archaeologica et Historica in Honorem magistri Dorin Alicu
Anul publicarii: 2011
Indexare BDI: Categorie C
Titlu articol: Ceramica stampilata de la Napoca. Descoperirile din curtea Muzeului de Arta
Coautori: Paul Pupeza
Cuvinte cheie: Ceramica stampilata, Muzeul de Arta, Cluj Napoca,
Abstract: Pottery with stamped motifs appears in the finds of Roman Dacia along with the earliest archaeological excavations. Among the Dacia centers one of the best represented in stamped pottery is Napoca.
According to a recent statistics, pottery decorated with stamped motifs appeared in archaeological excavations on Piaţa Unirii, Piaţa Muzeului, Deleu Street¸ Ep. Ioan Bob Street, Matei Corvin Street and from Memorandum Monument, Palatul Telefoanelor or Romano-catolic Parish (Pl. I). The most frequently stamped pottery finds from Napoca are bowls, plates and dishes. Typologically, vessels decorated with stamped motifs were used in particular for dining.
Among the recent sites in Cluj-Napoca, where stamped pottery fragments were found, is the interior court of the Art Museum (Bánfy Palace). Vessels decorated with stamped motifs, 19 in number, were found only in the latest Roman period of the site, dated with coins in Septimius Severus - Severus Alexander age (Pl. II-V). 16 pieces are burned oxidant, in various shades of red or brick, and only three are reducing to gray or black. Most of the fragments came from bowls of different sizes, particularly shapes imitating Drag. 30 and 37. Some of the decorative motifs are specific for the Napoca workshop (human heads) but most of them are encountered frequently in the stamped pottery of the province (rosettes, planta pedis, leaves, circular arcs, lunulae).
Although there were discovered in a small amount, pottery fragments show the variety of motives and techniques developed in the production of stamped vessels from Napoca. Of the 19 fragments, 16 appear to come from 16 different vessels, with sets that, taken as a whole, are not repeated. From a chronological point of view, pottery fragments discovered in the court of the Art Museum, add information over a period of the Napoca workshop, age Septimius Severus - Severus Alexander, rather poor in stamped pottery finds (only 31 fragments).
The pottery fragment presented, largely, have the specific features of the Napoca workshop, as that the preponderance of forms (imitations of Drag. 30 and 37), the layout (developed combination, sometimes very complicated) or in the production decorative motifs (human heads).
Format electronic: Studia Archaeologica et Historica in honorem Magistri Dorin Alicu, 2010 -extras
Dovezi privind publicarea: Dovezi privind publicarea
Revista/Volum: Annales d’Université Valahia Targoviste
Anul publicarii: 2012
Indexare BDI: Categorie B+
Titlu articol: Funerary Venus cult in Roman Dacia
Coautori:
Cuvinte cheie: Venus, Dacia, statues, graves, cult
Abstract: Nine Venus representations were discovered in Roman Dacia tombs as part of funerary inventory. Venus clay and bronze statues had an apotropaic role in protecting the soul after death. Goddess attributes like beauty, virtue and modesty had new connotations during the Empire becoming essential virtues for access to Elysian Fields. Therefore Venus iconography will be imitated by mortals in an attempt to acquire these virtues. The invocatio in formam Veneris phenomenon starts inside the imperial family then spreads among ordinary people.
Format electronic: Antal, A., Annales d' Universite Valahia Targoviste, XIV,1, 2012
Dovezi privind publicarea: Dovezi privind publicarea
Revista/Volum: ANUARUL ŞCOLII DOCTORALE „ISTORIE. CIVILIZAŢIE. CULTURĂ”
Anul publicarii: 2013
Indexare BDI: Categorie N
Titlu articol: Cultul Venerei între public și privat în provincia Dacia
Coautori:
Cuvinte cheie: Venus, statuete, cult, inscripţii, Dacia
Abstract: Using the public and private as a method of differentiation in cult, it can be more easily distinguish what was the offi cial religion of the Empire and what were the individual religious experiences of its citizen’s. By public cult we understand rituals which run on behalf of the people, fi nanced by public funds, and by private cult we understand rituals that have a personal caracter or run on behalf of families or clans. For a better distinction between public and private in Dacia’s Venus cult, the specifi c material was analyzed based on archaeological
contexts, aiming to identify the dedicator, the purpose and the exact place of the dedication. In Dacia’s Venus cult the private side of the cult is more present than the public one. In private, in the domestic space, Venus was worshiped especially as a protective deity of the house and family. But some lararia locations in the public space of the house give the private cult also a public side. This ambivalence of the cult can be noticed also in sanctuaries, in military camps or in necropolises. In sanctuaries, a place especially for the public cult, the dedications were both
for personal interest and for the prosperity of the Empire, the Venus competences being extremely diversifi ed. In military camps Venus attributions were appropriate both for soldier’s personal problems and for their politic and
offi cial ones. Death for the Romans was a personal event, a private one, but the place where the funeral took place was institutionalized, public, and the Venus participation was in both directions.
Format electronic: L 1_N_articol
Dovezi privind publicarea: L1_N_ cuprins
Mobilitati
Institutia primitoare: Accademia di Romania, Roma
Perioada:
De la: 01.01.2013
Pana la: 30.04.2013
Institutia primitoare: École Normale Superieuré Paris
Perioada:
De la: 01.02.2012
Pana la: 30.04.2012

2013-12-14 00:00:00
Ultima actualizare în Sâmbătă, 14 Decembrie 2013 02:00  

Notificare

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi:
www.fonduri-ue.ro

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Adrese utile